Crioterapia este o metoda terapeutica frecvent utilizata in dermatologie pentru tratarea diverselor leziuni benigne si maligne.
Mecanismul distrugerii in crioterapie il constituie necroza, care rezulta in urma congelarii celulelor, prin acest tip de tratament practic distrugandu-se tesutul ca urmare a socului termic cauzat de temperatura excesiv de scazuta a azotului lichid aplicat.
In principiu, prin crioterapie se pot trata o multime de leziuni cutanate, ca de exemplu veruci(negi), papiloame, clavusuri (bataturi), keratoze actinice, keratoze seboreice, angioame, carcinoame bazocelulare superficiale.
Crioterapia este o metoda rapida de tratament si usor de aplicat, ce nu necesita anestezie si care se poate efectua si la copii, avand rezultate rapide si cu perioada relativ scurta de recuperare. In plus, caracterul practic al crioterapiei si usurinta de manevrare in cadrul metodei aduc riscuri minime la cicatrizare, un timp de vindecare mic, iar disconfortul este minim (intepatura pana la usoara durere). In urma aplicarii azotului lichid apare de regula o vezicula (o bula) cu lichid, uneori hemoragic care se va desprinde spontan de ţesutul sanatos in aproximativ 1 saptamana, perioada de vindecare fiind de regula nedureroasa.
Crioterapia reprezinta utilizarea generala sau locala a temperaturilor scazute in domeniul medical. Crioterapia se utilizeaza pentru tratarea diferitelor leziuni articulare sau musculare, primele cazuri in care s-a folosit aceasta metoda de tratament, datand inca din secodul XXVII.
Scopul acesteia este de a:
- diminua cresterea si reproducerea celulara (metabolismul celular),
- de a favoriza supravietuirea celulara
- de a scadea procesul inflamator
- de a scadea durerea si a combate spasmele, de a promova vasoconstrictia.
